Eu… artista!

Mi-a luat ceva timp să admit că sunt artistă(chiar dacă ziceam enervant de des că sunt artistă, nu  îmi asumam acest lucru în totalitate, îmi doream să fie doar o pasiune.. a fi artist nu e un hobby). Am tot căutat să dau la niște facultăți de oameni „deștepți”, am vrut să dau la medicină, la geografie, la științe politice  dar după ce am vizionat acest video:

(videoclipul  este despre muzicieni, nu despre pictori dar cam tot aia e, doar jucăriile sunt diferite.)

Am realizat că iubesc viața de artist, e mai pe placul meu.  Mă mai gândisem eu să dau la arte, să fac din pictat un stil de viață(o sa traiesc din arta) dar am crezut(de fapt eram sigură) că a mea familie îmi va zice că nu e cazul să fac foamea toată viața. Ei bine, mi-am luat inima în dinți și le-am spulberat visele, tata a aflat că nu voi mai fi „Prima Doamnă” și mama că nu voi mai fi „cea mai renumită Doctoriță din Franța”.  Au fost dezamăgiți, tata glumeț cum e el.. îmi zice: „ Tată, măcar dă la arhitectură!” Nu îmi veanea să cred. Detest arhitectura. Ce e artistic la ea?Geometria?Fizica?  Cimentul? beaaahh!!!!!!

Acum regret că am dat banii pe atlase de anatomie dar așa se întâmplă când te privești în oglindă și nu te vezi pentru ceea ce ești ci pentru ceea ce și-ar dori alții să fii.

Am să trăiesc într-o grasonieră plină de șevalete, șasiuri, culori, pensule și cărți.Vreau să am în frigider doar  lapte, iaurt, Coca-Cola și tequila. Vreau atât de multe lucruri pentru mine și libertatea mea. Nu îmi pasă de politicienii noștri  incompetenți, de televiziunea mediocră, de ultimul divorț, de modă, de multitudinea de ziare și reviste care vând baliverne și miracole inexistente, de avere(mă – pe ei de bani). Eu trăiesc în lumea mea, ohhh și e o lume al dracului de frumoasă. De aici încolo voi fi doar eu, arta și idealurile mele… ahh da.. și iubirea..

…ehhh, iubirea e altă poveste!  Se zice că nici diavolul nu iubește așa cum iubesc artiștii. Nu știu dacă e adevărat, nu  l-am cunoscut încă pe diavol dar știu cum iubesc eu. În iubire pentru mine e totul sau nimic, vreau să îi cunosc mintea, să îi descos sufletul, să îl transform în muza mea ( asta e ceva uriaș), să îi știu pigmentul pielii și intensitatea privirii. E pasiune!! E foc!! E acum, aici și pentru totdeauna, fără dar și poate. Nu cred în înșelat, e imposibil să îmi înșel muza ( se exclude natura statică). Dăruiesc tot fără frică, nu am cum să pierd în dragoste, îndrăgostită sau cu inima frântă  nu prea contează tot iubire e (adică indiferent de natura sentimentelor, tot artă vor deveni).Un lucru e sigur, trebuie să iubești cu toată ființa ta ca să te poți numi artist.

P.S.: Am cam deviat…

Anunțuri

6 gânduri despre „Eu… artista!

      1. Cred ca nu am sa ma mai rasgandesc. Adica asta mi-am dorit de la 14 ani sa urmez calea asta dar nu am fost încurajată și am zis sa incerc altceva.. Medicina mi-a placut si imi place dar sunt prea idealistă si visătoare ca sa pot fi medic.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s