Revedere

     hot-i-need-you-so-much-closer-amazing-bampw-Favim.com-521268

         „M-am oprit când l-am privit intrând pe ușă, nu mai știam să dansez, nu mai știam dacă îmi bate inima sau nu. Am început să plâng cu suspine și toată lumea se uita la mine, el m-a privit ca întotdeauna, cu regret și durere. Valentina m-a prins de mână împreună cu Andreea și m-au scos afară din local, plângeam atât de tare încât nu le puteam auzi pe ele două vorbind despre mine și el. Am inspirat și am expirat puternic de câteva ori apoi plină de încredere în mine m-am  întors să dansez, am redevenit sufletul petrecerii într-o secundă, i-am evitat privirea foarte mult timp știind că mă privește fără oprire. Fără să mă mai pot abține m-am uitat spre el, avusesem dreptate și el mă privea, am încercat să merg să îl salut, am simțit cum și el ar fi vrut să facă același lucru, am trecut unul pe lângă altul privind în jos și mâinile ni s-au atins. În acel moment m-a cuprins cel mai dulce fior din lume, mâinile lui de pianist  erau din nou ale mele. Cel mai mult i-am iubit mâinile, mari, cu pielea fină, cu cicatrici vagi din copilărie, degete lungi și unghi îngrijite. Mâinile lui care mereu le căutau pe ale mele, ce dor îmi fusese de ele.

      M-am așezat pe un scaun și l-am privit vorbind cu un vechi prieten de-al nostru, venise la petrecere cu Miri cred că voia să fie cu ea, mi-aș fi dorit să fiu geloasă dar știam că nici nu îi pasă de Miri, știam că indiferent ce ar încerca ea pentru el tot nu ar fi însemnat nimic. Îl analizam milimetric, încă purta șosete negre, încă purta ceasul ca să evidențieze că are o afinitate pentru lux, camașa albă, același chip trist, aceași ochi mari, negri și îndurerați. Mă întrebam oare eu încă eram la fel? Cum păream eu prin ochii lui?  Eram sigură că nu mai sunt aceași copilă naivă care l-a rănit, eram sigură că nu mă mai văzuse niciodată  machiată cu negru și în rochie roz, eram sigură că observase cât de tristă sunt fără el. Nu m-am mai ridicat să dansez, nici el nu i-a mai acordat nici cea mai mică atenție lui Miri, ne priveam unul pe altul și amintirile curgeau. Valentina era sigură că acesta este destinul nostru, că noi doi suntem predestinați, eu știam doar că nimic nu doare mai tare decât lipsa lui.

   Încet, încet cu toții ne pregăteam de plecare, Miri se ruga de el să o ducă acasă, mi-am dat seama că o să plece așa că am ieșit afară să îl sun pe tata ca să vină după mine. Eram desculță, afară era frig, era noiembrie, aveam o voce fragilă, am sunat de câteva ori bune, tata nu raspundea, între timp el a trecut pe lângă mine cu pantofii ei în mână. M-am uitat în urma lui, strigam la el în gând voiam doar să se întoarcă și să mă mai privească o dată în ochi și s-a întors de trei ori, ar fi vrut sa ramana langa mine dar nu se putea. După ce s-a urcat în mașină am simțit cum mi se întoarce stomacul pe dos, am simțit că mă sufoc… eu încă îl iubeam cu toată ființa mea.”

Melodie:  Carrie Underwood- What Can I Say?

Anunțuri

4 gânduri despre „Revedere

      1. nu știu….cică un cercetător britanic a descoperit metoda: băutură, băutură și manele … ;)))))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s