Cum arată Făt-Frumos?

eedaz4so3r0-brandon-morgan

Majoritatea fetițelor își imaginează cum va arăta rochia lor de mireasă și soțul lor de la vârste destul de fragede. Eu, pe de altă parte, obișnuiam să strig la toți cei care mă întrebau despre măritiș: EU NU VREAU SĂ MĂ MĂRIT! Niciodată nu mi-am imaginat cum ar arăta rochia mea de mireasă, nu aveam timp de așa ceva, eram cu bicicleta sau alergam desculță pe-a afară,  citeam, desenam sau făceam puzzle-uri, voiam să fiu Son-Goku sau Xena.  Prima oară m-am gândit la nunta mea când R. mi-a zis că o să fiu o mamă incredibilă și că ar fi mai mult decât perfect dacă am avea băiat și fată. Am strâmbat din nas, nici măcar nu știam dacă vreau copii – nici acum nu știu, probabil că nu. El avea o viață întreagă plănuită cu mine și eu abia dacă știam la ce oră sunt liberă ca să ies cu el.

  Azi cineva mi-a zis că eu mereu o să fiu singură pentru că am prea multe pretenții de la un tip și pentru că îmi place să dețin controlul. Răspunsul meu a fost: tata  nu m-a crescut ca să devin nevastă. Dar apoi m-am gândit ce vreau de la un bărbat. Hmm.

Vreau să nu evite niciodată o ceartă cu mine și să-mi dea dreptate când am dreptate, nu doar așa ca să mă facă să tac, pentru că altfel niciodată nu va câștiga respectul meu. Vreau să știe să se certe și să nu mă atace niciodată personal ca să câștige un argument. Vreau să fie blond (nu e o condiție absolută). Vreau să înțeleagă că dacă sunt supărată pe el n-am să-l caut o bună perioadă de timp dar asta nu înseamnă că ne-am despărțit, că dacă pictez o să uit că există cel puțin o săptămână, că nu sunt genul care spune te iubesc, că nu am nevoie de el dar îl vreau ceea ce este mult mai important, că o să-l părăsesc pentru o carte bună, că am nevoie de spațiu. Vreau să nu-mi ceară să deschid umbrela când plouă, să nu alerg desculță, să mănânc carne, să ies în locuri care mă deprimă, să văd filme proaste, să nu scriu pe blog. Mi-ar plăcea să fumeze și să facă cerculețe pentru mine. Vreau să fie un bun ascultător și să mă lase să dramatizez, dar nu mereu, uneori trebuie să fiu adusă cu picioarele pe pământ. Vreau să fie capabil să vorbească despre o grămadă de chestii, să nu se simtă superior nimănui, să aibă compasiune, să fie dispus să încerce tot felul de lucruri în pat – altfel mă plictisesc. Vreau să-l pot numi cel mai bun prieten al meu.

Nu cred că îi cer prea multe, în esență vreau să mă lase să fiu eu. Cât despre faptul că-mi place să dețin controlul, nu știu, nu e neapărat adevărat, depinde cât de mult am încredere în el și cât de mult îl respect.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s