Iartă-mă!

a0ba8614cac3f82df4018ce581f41000

M-am gândit la tine cam mult în ultima vreme. Ești singurul om care poate spune că m-a cunoscut. De câte ori închid ochii îi văd pe ai tăi. Ohh, toată durerea noastră! O simplă noapte din mijlocul lunii octombrie ne-a schimbat pentru totdeauna. Tu trebuia să mă crezi! Eu n-ar fi trebuit niciodată să mă trezesc în patul altcuiva în dimineața zilei tale de naștere. Ultima zi din octombrie. Era atât de frig în Bistrița. Am simțit că-mi beau propriul sânge când am gustat din cafeaua pe care acel tip mi-o făcuse a doua zi dimineață. Tu nu m-ai înșelat pe mine, nu cu adevărat, poate ar fi trebuit să petreci mai mult timp cu mine și mai puțin plănuind răzbunări împotriva tuturor celor care te trădaserău. De ce n-a fost iubirea mea suficient pentru tine? Nu am înțeles niciodată pe deplin paranoia ta. Tot ce mi-am dorit vreodată a fost să mă lași dincolo de zidurile tale și când, în sfârșit, m-ai permis să trec dincolo de ele, m-am pierdut într-un labirint al groazei creat de tine pentru tine. Am fugit atât de mult prin el încercând să găsesc acel băiețel terifiat care avea nevoie de mine, dar am eșuat. Iartă-mă! Nimeni nu fumează la fel ca tine, lacom și obsesiv, de parcă viața ta se va sfârși odată cu țigara. Toată pasiunea pe care oamenii o văd în mine am luat-o de la tine. Toată forța pe care oamenii o văd în tine ai luat-o de la mine.  Acum realizez că eu pentru tine am însemnat atât de mult, voiai o casă, doi copii și un câine, când mă priveai pe mine sperai la familia perfectă pe care n-ai avut-o, dar eu eram prea tânără, încă sunt.

Nu cred că te voi ierta vreodată pentru că nu m-ai crezut.

Nu cred că mă vei ierta vreodată pentru cadoul pe care ți l-am făcut și, mai ales, pentru că ți-am tăiat aripile când tu abia învățai să zbori.

Iubirea ta m-a schimbat. M-a maturizat. M-a adus mai aproape de femeia care vreau să fiu. Văd lumea în alte culori. N-aș fi putut să cer mai mult de atât. Nu cred că întâlnim prea mulți oameni care să aibă un asemenea impact în viața noastră.

Știu că amândoi vom iubi pe altcineva cândva, însă nu cred că voi mai putea vreodată să simt ce-am simțit pentru tine. E greu de explicat, probabil că tu ești singurul care înțelege.

Oricum ar fi povestea noastră, tu iartă-mă, nu pentru că te rog eu, ci pentru că ai nevoie de acest lucru mai mult decât mine.

Another you

sweet-ice-cream-photography-104496

A trecut mult timp de când n-am mai intrat pe profilul tău,  nu știu ce m-a apucat azi. Inima mi-a stat puțin, auzeam ca din vis vocea și râsul tău, parcă simțeam pasiunea mistuitoare care m-a făcut să gravitez în jurul tău.  De ce trebuia să fii atât de frumos în acea poză? Doamne, zâmbetul acela! Ahh, buzele tale și felul în care fumezi! M-ai făcut să-mi mușc buza ca pe vremuri. Privirea ta aprinde un foc în sufletul meu pe care nu-l poate stinge niciun ocean. Aș vrea să-ți mai simt trupul cald peste al meu. Aș vrea să te pot ierta pentru tot ce-ai făcut. Aș vrea să mă poți ierta pentru tot ce-am făcut.  Îmi  e dor să țipăm unul la altul, îmi e dor de toată furia pe care o simțeam unul pentru altul, îmi e dor să-mi spui că mă urăști cu toată ființa ta.  Toate certurile noastre. Toate despărțirile urmate de împăcări. Toate șcenele de gelozie. Absolut toate, toate, toate le vreau înapoi.  De ce n-am lăsat războiul dintre noi să prindă viață doar în pat ca la început?

ONS -uri, shot-uri, nopți în ceață și ochii roșii nu te-au putut înlocui. Crede-mă, am încercat. Am bătut la tot felul de uși sperând să te zăresc.  Te-am căutat în cel mai bun prieten al meu și m-am enervat groaznic când  nu te-am găsit.

Ești un mic diavol, mi-ai trimis acum ceva timp melodia another you știind că îmi va veni rândul s-o ascult și să tânjesc după tine – exact așa cum ai pățit tu după ce am plecat.

Ascult o  altă melodie de la tine și realizez că ai greșit când mi-ai zis că eu sunt cel mai mare viciu al meu. Baby, tu ești cel mai mare viciu al meu, ești toxic, ești cea mai dulce otravă.

Playlist-ul nostru

10153627_551780278264647_6172989173294102290_n

Prima melodie pe care am primit-o de la el a fost: Lara Fabian – Je t’aime. Obișnuia să o cânte ca să mă facă să râd pentru că are o voce teribilă. Apoi Emeric Imre – Nebun de alb a devenit una dintre melodiile noastre la Ora Pământului în timp ce stăteam la lumina lumânărilor și cineva o cânta la chitară. Într-o zi când mi-am încrețit părul mi-a zis că sunt frumoasă și apoi mi-a trimis asta: Enrique Iglesias – Hero. Imediat după, am ajuns împreună și am început să-i trimit și eu melodii în loc să spun ce simt, exact cum făcea el. Prima melodie trimisă de mine a fost: Ed Sheeran – Kiss me; el mi-a răspuns cu: Deepest Blue – Give it away. După ce s-a întors de la Olimpiadă și ne-am văzut, mi-a trimis asta:  John Legend – All of me (remix); și astfel m-am îndrăgostit eu de saxofon. Am avut o vară nebună în 2014 plină de remix-uri, dar când a plecat, am plâns și ne-am zis adio în melodii, al lui: London Grammar – Hey Now; a mea: Leona Lewis – Run. Lunile au trecut, îmi era dor de el, chiar voiam să aflu dacă e reciproc, cred că a știut cumva pentru că versurile acestea Robin Schulz – Sun Goes Down feat. Jasmine Thompson  mi-au zis tot ce voiam să aflu. Înainte să vină acasă, i-am trimis o frumoasă baladă din TVD, One Republic – Come Home, iar el mi-a răsuns cu:  Tove Lo – Thousand Miles. Înainte să plece din nou, m-a rugat să ascult: Robbie Williams – Supreme; iar eu l-am rugat să asculte: Ed Sheeran – Photograph.  De ziua mea în timp ce-mi umbla prin albumele cu poze am aflat că sunt aleasa, Robbie Williams – She’s The One.  Ne-am revăzut în primăvară pe băncuța din curtea liceului și m-a rugat să-l sun ca să-i ascult tonul de apel, adică: Dorian- Mare Albastră. La început de mai ne-am despărțit pentru că eu mă săturasem să ne certam din tot felul de motive idioate doar pentru că ne era dor unul de altul, i-am trimis: Shontelle – Say Hello to Goodbye; iar el nu mi-a răspuns. În iulie i-am dat mesaj că sunt în orașul lui, în seara aceea pe o bancă din Hașdeu am ascultat un alt remix: Avicii vs Nicky Romero – I Could Be The One; eu i-am răspuns cu: Emeric Imre – Bună variantă rea. Apoi am avut o altă vară nebună în 2015 cu: Taylor Swift – Style,  de la mine, și One Direction – Perfect, de la el. Când am aflat că m-a înșelat mi-a trimis, DOC & Motzu – Băiatul bun, băiatul rău, dar eu i-am dat block a cincia oară pe facebook. M-a văzut cu un tip la bar și a doua zi am găsit pe Wupp ceva în limba lui: Hooligans – Illúzió, însă eu nu am simțit nevoia să-i dau vreo explicație pentru modul în care alesesem să-mi vindec inima frântă.  În noaptea de Revelion i-am trimis Jordin Sparks – Battlefield pentru că băusem prea mult și îmi era dor de el. În sesiune mi-a trimis: Duke Dumont – Ocean Drive și Robin Schulz & Richard Judge – Show me love (videoclipul spune povestea noastră mai bine decât acest text melodios). La începutul lunii februarie i-am răspuns frumos cu: One Republic – Apologize și nu m-am mai uitat înapoi.

Acum câteva luni am avut o conversație interesantă iar el a recunoscut că alta ca mine nu va mai găsi, Direcția 5 – O fată ca ea.  Ultima mea melodie a fost: Sunset Sons – Remember. Amândoi am ajuns la concluzia că ce am avut noi chiar a fost o poveste de dragoste, că am fi putut avea mai mult dar am fost copii și n-am știut mai bine, că tot ce-am trăit ne-a maturizat și că probabil că ne este mult mai bine unul fără altul acum.

Dacă ar fi să comprim totul într-o singură melodie, aceasta ar fi: Kygo, Ellie Goulding – First Time.

După 494 de zile

 Mi-ai lăsat sute de mesaje. M-ai sunat seară de seară. Nu am vrut să-ți răspund, nu aveam nimic să-ți spun, am trecut peste și sunt cu adevărat fericită, însă pentru câteva secunde mi-am pierdut mințile și am dat reply la unul dintre mesaje. Trei zile mai târziu beam amândoi cafea în barul nostru preferat, tu erai imbrăcat în negru iar eu în alb. Mă așteptam ca atunci când te voi revedea să am în față bărbatul care îmi promisesei că vei deveni, în schimb am revăzut același băiat pranoic și narcisist din totdeauna. Tu probabil te așteptai să revezi copila rebelă care cu atâta ușurință a distrus toate zidurile ce îți protejau inima, în schimb ai văzut un început de femeie tăcută.  Când ne-am despărțit mi-am dorit mai mult ca orice să mă regreți, însă când am citit acest regret în ochii tăi am realizat că mă doare mai tare regretul tău decât m-a durut vreodată nepăsarea. Te priveam atât de atent, n-am mai simțit nevoia să te sărut deși buzele tale au rămas la fel de ispititoare, nu m-am mai pierdut în ochii tăi deși au rămas la fel de hipnotici. Aveam atâtea să-ți reproșez însă mi-am limitat cuvintele.

  • Am venit să te văd sperând că ai înțeles de ce indiferent cât de mult m-ai iubit, și te-am iubit, n-am funcționat. Nu ai făcut-o, nu ai înțeles că nimeni niciodată nu o să-ți poată da ceea ce cauți cu atâta disperare, iubirea de tată – nu e vina ta, a mea, a mamei tale sau a viitoare tale iubite că el nu te-a iubit. Îi pedepsești pe toți cei din jurul tău pentru tot ce ți-a făcut el. Când cineva îți zice că te iubește tu nu crezi acest lucru, nu poți pentru că el nu te-a iubit și atunci de ce ar face-o altcineva? Ești gelos și paranoic. Te aștepți ca oamenii să știe pur și simplu ce simți, în loc să spui sau să arăți – îți e frică să arăți că îți pasă, ai crescut cu impresia că nu ai voie să faci acest lucru. Tot ce-am vrut vreodată a fost să te fac să te vezi prin ochii mei, poate, poate așa vei ajunge să te iubești. Am eșuat.
  • Acesta e motivul pentru care am nevoie cu disperare de tine. Nimeni nu m-a înțeles vreodată la fel de bine ca tine.

 Tu te așteptai să ne împăcam. Cred că și eu la fel, însă nu am zis nimic, în schimb, mi-am terminat cafeaua, m-am ridicat și am plecat. Abia după  494 de zile fericite fără tine am înțeles că nu contează cât de mult te-aș iubi, mereu vei fi ca o otravă pentru mine, a trebuit să renunț la tot pentru totdeauna.

 

Alb și negru

ron-sartini-119768.jpg

O vei revedea curând. Ți-a răspuns la mesaje.  Ești agitat. Te plimbi prin camera de cămin și te gândești pentru prima oară că ea nu-i de nasul tău. Oricum niciodată n-ai știut ce-a văzut la tine.  Dar tu mereu ai știut ce-ți place la ea, ochii mari, buzele pline, sânii, râsul, inteligența, felul în care se poartă pe sine, curajul ei, sarcasmul, ambiția, forța cu care trăiește. Ai tras repede pe tine un tricou negru, o pereche de jeanși și tenișii ponosiți. Ai decis să porți parfumul ei preferat. Seduction în black. Obișnuia să-ți zică că negru ți se potrivește, acum nu mai știi ce gândește. A trecut atât de mult. Îți e dor, foarte dor…

Îl vei revedea curând. I-ai răspuns la mesaje. Ești agitată. Te plimbi prin camera apartamentului tău vechi și pentru prima oară crezi că l-ai subestimat. Oricum n-ai știut niciodată ce ți-a plăcut la el. Poate ochii verzi, poate părul blond, poate faptul că poartă ceasul pe mâna dreapta la fel ca tine, poate faptul că merge ca o rățușcă, poate felul lui dezordonat de-a fi, cu siguranță felul în care fumează.  Te-ai îmbrăcat cu o bluză albă pe care el o adoră, mereu i-a plăcut cum îți stă în alb, speri că încă îi place. Ți-ai spălat părul cu balsamul care miroase a levănțică pentru știi cât de mult îi plăcea. A trecut atât de mult. Îți e dor, foarte dor…

Tu și cuvintele tale

 

be51fd51fb91cdff1663a0b1af35a495

Eram la bar, eu cerusem o cafea cu lapte (ca de obicei), tu o bere Ursus (preferata ta), vorbeam despre viitor. Te-am întrebat la ce facultate crezi că ar trebui să dau, m-ai fixat cu privirea, te-ai lăsat moale pe spătarul scaunului și mi-ai zis :

„Drept. Dă la drept (te priveam confuză, mereu am urât ideea de lege, ai observat și mi-ai explicat de ce crezi că mi se potrivește). Ești inteligentă, încăpățânată, arogantă, îți place să te cerți, ești rece, ești agresivă, impulsivă, răutăcioasă cu oamenii, rebelă, puternică, îți place să deți controlul, tânjești după putere, nu ești genul care vrea o familie cu disperare deci nu o să te tragă înapoi un bărbat, ai spirit critic și vezi dincolo de aparențe.  Poate tu nu vezi, dar te-ai născut pentru asta.”

Stăteam tăcuți pe o bancă din Hașdeu, era trecut de miezul nopții, luna plină ne veghea, eu mă jucam în părul tău, tu mă gâdilai. Mereu ți-a plăcut să mă faci să râd. Te-am întrebat ce-ți place cel mai mult la mine, te-ai simțit încolțit, prins în capcană, dar mi-ai zis exact ce gândești:

„Sânii tăi (te-am strâpuns cu o privire rece). Sunt băiat, normal că îmi plac sânii tăi, sunt mari. Îmi plac ochii tăi, mari, verzi, triști și veseli în același timp. Îmi place râsul tău, pielea ta, părul tău – e moale și mereu miroase bine -, felul în care râzi. Ești mică de statură. Lovești bine cu stânga. Te gâdili sub limbă când te sărut, cine se gâdilă sub limbă? De fapt, tu te gâdili peste tot. Bei la fel de mult ca mine. Știi ce însemnă offside. Îmi e teamă că o să mor de câte ori conduci. Ești loială, înțelegătoare, sarcastică.”

Eram în pat, știam ce făcusei, știam că mă înșeli. Nu a trebuit să îți zic că știu, știai că știu și ai zis:

„Îmi pare rău, nu am vrut să te rănesc, eu doar… ” – te-am întrebat ce însemn pentru tine și ai început să spui o grămadă de lucruri minunate despre mine. „Ești tot mi-am dorit vreodată. Ești fata pe care vreau să o iau de nevastă, dar mereu simt că eu n-am nimic să-ți ofer. Tu nu ai nevoie de mine, tu nu mă iei niciodată prima în brațe, tu știi tot despre tot, nimic nu te impresionează, nu te pot minți, nu-ți pot face o surpriză – tu știi deja, de parcă îmi citești gândurile. Tu vrei să mergem la teatru, la operă, concerte folk,  la înot, la muzee și expoziții. Tu vrei să vorbim despre artă, muzică, romane, istorie. Îmi place că ești interesantă, că ești altfel, dar eu nu înțeleg lumea ta, nu sunt o parte din ea.  Nu te-am înșelat pentru că tu nu ești suficientă, te-am înșelat pentru că ești prea mult pentru mine.”

21 Lara

photo-1457449705837-be51f5fa9e96

N-am crezut niciodată că voi cunoaște pe cineva ca tine…

N-am crezut niciodată că voi iubi pe cineva ca tine…

N-am crezut niciodată că voi pierde pe cineva ca tine…

…dar…

Am avut o zi destul de mohorâtă, m-am uitat toată ziua la White Collar, am mâncat ardei umplut cu ciuperci și salată de fructe, voiam să fac un duș fierbinte când pe ecranul telefonului meu a apărut un mesaj de la el  „pot să te sun?”

Nu am știut cum să reacționez. L-am văzut în cartierul lui când am mers să mă întâlnesc cu cea mai bună prietenă a mea, se holba la mașina mea, probabil era curios dacă sunt eu la volan. L-am văzut cu două zile înainte de asta, își aprindea o țigară, știe că felul în care fumează mă omoară – lacom și obsesiv -, tocmai din acest motiv își aprinde țigara de câte ori mă zărește pe străduțele astea nenorocite din orășelul nostru trist.

 21 decembrie 2014 – prima oară când m-a sărutat. Eram în mașina mea, am oprit la colțul străzii ca să-l las acasă, a vrut să coboare, mi-am pus mâna pe obrazul lui și l-am rugat să mai stea, m-a luat în brațe, m-a sărutat pe frunte, pe obraji, apoi pe buze, am deschis gura ca să gust mai mult din el. Avea gust de tutun și cafea cu lapte, n-am să uit niciodată gustul lui, încă îl mai simt pe buza de jos uneori.

Lara – numele fetiței pe care ar fi trebuit s-o avem împreună. Stăteam la bar, beam cafea cu lapte fără zahăr și vorbeam despre viitor, eu i-am spus că vreau băieți, el a zis că vrea fete, apoi ca să-mi facă pe plac a zis un băiat și o fată. Fetița trebuia să fie mai mică decât băiatul, să aibă ochii mei mari și verzi, talentul meu, inteligența mea, părul și mâinile lui. Am ales numele Lara pentru că era numele lui preferat și numele pe care i-l pusesem eu prietenei mele imaginare din copilărie.

Îmi e atât de dor de comfortul pe care doar în brațele lui l-am găsit. Nu m-a înțeles niciodată, îmi ura playlist-ul, nu o suporta pe cea mai bună prietena a mea, era gelos pe prietenul meu obsedat de apusuri pentru că mereu a prevăzut că aveam să mă îndrăgostesc de el în cele din urmă. Dar m-a iubit ca nimeni altcineva, a avut grija de mine, a avut încredere în mine, m-a respectat, dar eu voiam mai mult, mult mai mult.  Nimeni nu mă crede când spun că m-a iubit atât de mult, dar  eu știu, eu văd, pentru că nimeni nu l-a cunoscut ca mine, pentru că dintre toate iubitele pe care le-a avut vreodată, eu sunt singura care i-a atins inima. Nu vreau să-l mai vorbesc de rău, eu nu cred tot ceea ce spun prietenilor mei despre el, de ce o fac? Eu știu că nu e doar un mediocru nesimțit care se imbată și fumează… eu îi știu sufletul.

I-am răspuns în cele din urmă că nu poate să mă sune și acum mă simt goală. Am fost agitată zilele astea, am postat non-stop citate, melodii  fără să știu exact la ce mă gândesc sau la cine. Acum știu, eram agitată pentru că l-am revăzut pe el, pentru că  încă mă iubește la fel de mult, pentru că îi pare rău că m-a pierdut.

Acum știu că orice aș face el mereu va fi o parte din mine. Sigur, acum iubesc pe altcineva, dar el e cel care mi-a schimbat destinul, nu cred că poate cineva să-l înlocuiască.